Umblam azi pe net cam plictisit, apropo, dar văd aceste cuvinte “Nu uita: lângă cel mai înalt punct al fericirii se află cea mai adâncă prăpastie a durerii.”. Şi ce ziceţi? Nu-i aşa? O, ba da! De câte ori auzeam oameni care erau foarte bucurosi , împliniţi sau chiar in culmea fericirii ca la o distanţă foarte scurtă de timp auzeau ba că au vreo boală, ba dau faliment in afaceri, ba le moare cineva apropiat şi ajung intr-o stare in care nu mai ştiu ce să facă. Nici nu ne putem da seama cât este de scurt drumul de la fericire la durere. Dar cu toate acestea putem fi fericiţi!

Cu o condiţie. Să fim copiii lui Dumnezeu!